Press Release —Local Iunie 16, 2020

Elveția, Marea Britanie, Banca Mondială, OIM, PNUD și UNICEF îndeamnă la măsuri ce vor continua să asigure accesul populației din Moldova la remitențe

Elveția, Marea Britanie, Banca Mondială, OIM, PNUD și UNICEF îndeamnă la măsuri ce vor continua să asigure accesul populației din Moldova la remitențe

16 iunie 2020
Comunicat media

Elveția, Marea Britanie, Banca Mondială, Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) îndeamnă la măsuri ce vor continua să asigure accesul populației din Moldova la remitențe

Cu prilejul Zilei internaționale a remitențelor pentru familie (ZIRF) marcată pe 16 iunie, Elveția, Marea Britanie, Banca Mondială, OIM, PNUD și UNICEF îndeamnă autoritățile Republicii Moldova să ia un set de măsuri ce vor face remitențele mult mai accesibile populației.

În acest an, ZIRF este mult mai semnificativă decât oricând. Pandemia provocată de noul coronavirus a schimbat lumea. Mulți migranți și-au pierdut slujbele și au revenit acasă. Alții au parte de incertitudine în țara lor de destinație, fără venituri și, în consecință, fără posibilitatea de a-și susține familiile. Mulți dintre cei dependenți de transferurile din afară, inclusiv copii, s-au pomenit deodată sub pragul sărăciei. O cincime din toate gospodăriile cu copii din Moldova sunt gospodării cu migranți, concentrarea acestora în zonele rurale fiind de trei ori mai mare decât în cele urbane, potrivit datelor Biroului Național de Statistică pentru 2019.

Din cauza pandemiei COVID-19, întreruperea fluxului de remitențe are un impact considerabil asupra migranților, a familiilor lor, membrilor comunităților diasporale, dar și a economiilor ce se bazează pe remitențe. În acest sens, venim cu trei recomandări cheie pentru Moldova:

1) un acces mai bun la remitențe în localitățile rurale,
2) folosirea serviciilor financiare în rândul celor mai vulnerabile familii ale migranților,
3) incluziunea financiară a muncitorilor migranți prin canalizarea economiilor provenite din remitențe către activități generatoare de venituri și creșterea posibilităților de investiții.

În acest sens, cadrul de reglementare trebuie îmbunătățit în vederea permiterii unei competiții mai largi pe piața transferurilor rapide, în afara sistemului bancar. Acest fapt va permite ca remiterea banilor să fie posibilă la unități de plată situate aproape de oameni, în special de cei care trăiesc în zonele rurale. Folosirea tehnologiilor și inovațiilor vor deveni astfel disponibile în masă și vor lua locul canalelor informale de transferuri bănești, ce au în prezent o pondere considerabilă. Dacă oamenii de la țară vor avea acces rapid la remitențe aproape de casă, ei nu vor mai fi nevoiți să suporte cheltuieli adiționale pe transport spre centrele urbane.

Punerea la dispoziție a unor sume mici de capital pentru servicii financiare, precum asigurările sau împrumuturi mici investiționale pentru activități generatoare de venituri, va îmbunătăți considerabil economiile gospodăriilor, spre deosebire de folosirea exclusivă a remitențelor pentru consum. Programe precum PARE 1+1 și DAR 1+3 trebuie multiplicate pentru extinderea investițiilor bazate pe remitențe.

În activitatea lor de zi de zi în Moldova, partenerii internaționali continuă să asiste autoritățile locale în schimbarea abordărilor legate de migrație, de la pierderea capitalului uman spre oportunități de dezvoltare, în special în localitățile rurale. Implicând migranții prin intermediul Asociațiilor de băștinași, remitențele migranților au fost orientate de la consum privat spre proiecte de dezvoltare a serviciilor locale. De la începutul pandemiei, diaspora a contribuit în localitățile lor de baștină cu inițiative umanitare și de recuperare timpurie, ajutându-i pe cei mai vulnerabili.

Țara în întregime precum și populația vulnerabilă a Moldovei în particular depind într-o măsură înaltă de remitențe, cu 1.91 miliarde de dolari americani trimiși acasă în 2019, echivalentul a 16% din PIB. Astfel Republica Moldova se situează în top-20 cele mai dependente de remitențe state din lume. Din cauza impactului negativ al Covid-19 asupra țărilor- principalele destinații pentru migranții moldoveni și a impunerii măsurilor de izolare, se așteaptă o scădere a remitențelor cu 24-27%, asociate cu o reducere de 14% a consumului și de 23% a investițiilor. Dat fiind faptul că 25 la sută din veniturile totale ale gospodăriilor de la țară revin remitențelor, oamenii din zonele rurale vor fi cei mai loviți în această privință.

Potrivit unui studiu OIM, un sfert din gospodăriile din Moldova primesc remitențe, iar pentru o jumătate dintre acestea remitențele constituie mai mult de 50% din veniturile disponibile. Aceeași sursă arată că 23.4% din gospodării ar fi ajuns sub pragul sărăciei fără de banii trimiși de peste hotare; iar 17% din toți migranții susțin că ei deja au încetat să transmită bani din cauza pandemiei. Acest fapt va afecta 108,750 de persoane din 37,500 de gospodării care vor ajunge sub pragul sărăciei.

Remitențele vor rămâne cel mai probabil un element de bază al economiei Republicii Moldova pe termen mediu. Cu toate acestea, evoluțiile demografice indică asupra reducerii acestora către 2030.