PROFILUL MIGRAȚIONAL AL REPUBLICII MOLDOVA

Migration Profile

De la proclamarea independenței la 27 august 1991, Republica Moldova a cunoscut mai multe perioade de migrație care se disting prin dinamici precum factori push and pull, nivelul prevalării migrației, direcția și compoziția fluxurilor migratorii, durata și statutul legal al șederii migranților în țările gazdă.

La această etapă, nivelul emigrării din Republica Moldova depășește considerabil nivelul imigrării.   Datele arată că doar un număr nesemnificativ de migranți iregulari în UE utilizează Moldova ca țară de tranzit. Prin urmare, Moldova este o țară-sursă de migranți. În jurul anului 2000, migrația spre exterior a crescut progresiv până la proporții semnificative în comparație cu populația.

Diverse surse oficiale și independente furnizează date despre tendințele migrației din Moldova. Conform datelor Poliției de Frontieră, la 31 decembrie 2015, numărul moldovenilor care locuiesc în prezent în străinătate a fost de aproximativ 753.800, dintre care aproximativ 20.000 au lipsit din Moldova pentru o perioadă de 12 luni și mai mult. Conform studiului NEXUS realizat în 2013 „Studiul de recensămînt: profilul migrației țării (2013)”, 411.566 de persoane se aflau în străinătate, dintre care 30% provin din zonele urbane și 70% din zonele rurale.

Migrația temporară a forței de muncă rămâne cea mai răspândită formă de emigrare din Moldova. Prin urmare, datele Sondajului privind forța de muncă, realizat anual de Biroul Național de Statistică, relevă o creștere de la 138.000 în 2000 la 341.900 în 2014 a lucrătorilor migranți, inclusiv a persoanelor cu  vârstă începând de la 15 ani, care au plecat în străinătate la lucru sau în căutarea unui loc de muncă, la momentul efectuării sondajului.

De la sfârșitul anilor 90, migrația din Moldova a fost direcționată către două regiuni: Comunitatea țărilor independente (CSI), predominant Rusia (mai mult de 55% din migranții moldoveni în 2014), precum și Europa de Vest, în special Italia (mai mult decât 15% dintre migranții moldoveni în 2014).

Principalul factor de influență pentru migranții moldoveni este factorul economic: sărăcia, lipsa oportunităților de angajare și salarile mici, în timp ce nivelul de trai din străinătate  se arată mult mai atractiv.

Guvernul, prin politica sa națională de migrație, acordă în prezent mai multă atenție acestui fenomen migrației (atât emigrării, cât și imigrarii), atât, pentru că are un impact considerabil asupra  dezvoltării tuturor sectoarelor societății, cât și pentru respectare obiectivelor stabilite de Republica Moldova in vederea aderării la UE.

Gestionarea fluxurilor de migrație în Moldova este o provocare majoră pentru Guvernul țării și partenerii săi din comunitatea internațională, inclusiv OIM. Țara s-a confruntat cu probleme majore legate de traficul de ființe umane. Este imposibilă stabilirea unui număr total exact de victime, deoarece multe cazuri de trafic de ființe umane nu sunt raportate instituțiilor abilitate in domeniu.  Scara totală a traficului rămâne necunoscută, deoarece multe victime nu sunt identificate în țările de destinație sau în Moldova. Acest lucru se datorează schimbării tendințelor în materie de trafic, fricii de stigmatizare, autoidentificării scăzută, cunoașterii limitate a drepturilor omului și probleme de trafic, precum și incapacității sau lipsa de voință a victimelor de a raporta experiențele de trafic către autorități.

Cu toate acestea, un semn al extinderii fenomenului traficului de ființe umane în Moldova este numărul total al celor asistați ca victime de către OIM Moldova. În perioada 2000 - 2013, acest număr era de 3.194 de persoane.

Tendințele menționate mai sus reprezintă o serie de provocări diferite pentru gestionarea modernă și eficientă a migrației.

Creșterea gradului de conștientizare a migrației ca fenomen care poate produce nu numai costuri sociale negative, dar și rezultate pozitive de dezvoltare pentru țară și angajamentul de a gestiona provocările și oportunitățile migrației, a dus la diverse activități legislative și politice ale Guvernului Republicii Moldova .

În conformitate cu standardele internaționale și având în vedere aspirațiile de integrare europeană ale țării, OIM a sprijinit adoptarea și implementarea unei serii de practici, documente conceptuale și legi care determină politica de migrație în domeniile cheie ale managementului migrației.

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut necesitatea unei abordări coordonate și integrate a managementului migrației, de exemplu, Strategia Națională de Dezvoltare 2012-2020, care pune accent pe valorificarea remitențelor precum și a Strategiei Naționale în domeniul Migrației și Azilului 2011-2020.

Acesta din urmă își propune să dezvolte politici transversale în domeniile migrației legale, azil, migrație neregulată, gestionarea integrată a frontierelor, politica vizelor, respectarea drepturilor și libertăților omului etc., și recunoaște necesitatea conectării gestionării migrației cu factorii economici, politici și sociali.

Cu toate acestea, prevalare emigrării și impactul puternic al acesteia asupra Moldovei indică necesitatea de a evalua legăturile reciproce dintre migrație și fiecare sector de dezvoltare, și sugerează în continuare necesitatea luării în considerare a acestui fenomen in adoptarea politicilor publice.

Titlu Legătură
Key Migration Terms
Titlu Imagine Fişier
Extended Migration Profile of Transnistria
EN
RO
RU
Extended Migration Profile of the Republic of Moldova 2010-2015
EN
RO
RU